De acum ai posibilitatea de a trimite stiri instant catre redactia noastra. Nu sta deoparte! Implica-te in crearea celui mai puternic portal al orasului. Gura Humorului Portal isi extinde echipa. Fa si tu parte dintre ei. 
Acceseaza portalul nostru si de pe telefonul mobil la adresa: www.gurahumorului.org/wap Citeste-ti stirile favorite, afla ultimele topuri in muzica, sau pleaca la drum insotit(a) de ultimele previziuni astologice. 
Gura Humorului | Istoricul Orasului Gura Humorului |
|
|
|
Pagina 1 din 3 O obcina, la urma urmelor, nu-i decit o OBCINA. Insa atunci cind in preajma ei au trait, veacuri la rind, strabunii nostri, stropind glia locuita de ei cu sudoarea fruntii si cu singe vitejesc, atunci obcina se impodobeste cu nimbul sensului de PATRIE !La intersectia coordonatei geografice de 47°,32' latitudine nordica, cu cea de 25°,54' longitudine estica, se rasfata pe un crimpei de gura de rai a obcinelor bucovinene, seculara asezare de la GURA-HUMORULUI. Aici, vara, soarele se ridica de dupa colinele cele mai estice ale, Obcinei Mari, printre crengile molizilor, fagilor si mestecenilor care imbraca OBCINA HUMORULUI, cu cele citeva culmi ale ei : PICIORUL INALT (787 m), ARSITA BOILOR (700 m) si TARNITA (650 m).  foto: Filip Danilevici Spre miazazi, OBCINA VORONETULUI, cu creasta MAGURII (816 m), isi rostogoleste priporul impadurit pina aproape de albia bolovanoasa de pe malul drept al riului, parca obosit acum dupa drumul facut de la izvoarele sale dintre Obcina Feredeului si cea a Mestecanisului, pina aici. In spre nord, ramurile Obcinei Mari se aduna si inchid astfel asezarea de la Gura-Humorului intr-un fel de copaie triunghiulara, considerata de geografi ca o depresiune intramontana, cu particularitati de miero-dimat foarte prielnice existentei omului. Daruite, marinimos, de natura, cu un relief domol, prietenos, accesibil oriunde pentru cine vrea sa le cunoasca si sa le foloseasca, plaiurile obcinelor bucovinene au fost umanizate din foarte indepjartate vremi. Mai intii, in zile de restriste pentru bastinasii arealul nord-estic al Carpatilor, obdnele cu vaile riurilor si piraielor, le-au stat la indemina ca ascunzisuri greu de descoperit si, totodata, ca puternice cetati de aparare. Culoarul mai larg si luminos al riului Moldova — la fel cu cel al Bistritei — s-a oferit, din stravechi timpuri, aici, printre obcini, ca o sigura cale de legatura intre fratii de acelasi neam, traitori dincolo si dincoace de Carpati. Odata cu scurgerea timpului, luncile scaldate de piraiele dintre obcini avind aspect de „cimp lung", au inceput sa fie folosite, treptat pentru asezari omenesti statornice. Mai apoi, cei ce ne-au fost strabuni si-au legat de aceste meleaguri ale obcinelor, indragite si aparate de ei ca "mosie" parinteasca, insasi permanenta statorniciei lor aici in anii din urma, prin interventia gindirii, a stradaniilor si muncii omului, locurile de la Gura-Humorului s-au imbogatit cu noi si remarcabile realizari. O dovada in acest sens este aspectul actual al orasului, efervescenta neintrerupta a dezvoltarii sale urbanistice, in toate domeniile. Dar, in afara de aria construita a orasului, citeva dintre locurile de la Gura-Humorului merita sa stea in atentia nu numai a vizitatorilor veniti din alte colturi ale tarii, ci si a localnicilor. Consider necesar acest lucru intrucit detaliile cu privire la aceste locuri, in general, nu sint cunoscute, sau cunostintele despre ele sint foarte sarace si aproximative. |
|||||
